În vizită la Muzeul de Istorie din Suedia – vikingi & peste 250kg de aur și argint

Iar am comis-o, dar într-un mod benefic 😀 . Am decis de ceva vreme că vreau să văd și să experimentez cât mai mult din tot ceea ce are Suedia de oferit. Cred că ar fi păcat să nu fac asta câtă vreme mai locuiesc aici. Dacă într-unul din weekend-urile anterioare am vizitat Parlamentul Suediei și Muzeul Medieval (acestea fiind singurele construcții de pe una din insulele care formează orașul Stockholm – Helgeandsholmen), de data aceasta am optat pentru Muzeul de Istorie din Suedia, obiectiv turistic situat într-o altă zonă a capitalei.

Muzeul de Istorie (Historiska Museet) este unul dintre cele mai mari muzee din Suedia. Zeci de mii de vizitatori îi trec pragul anual, mulți dintre aceștia dorind să descopere diverse informații despre perioada vikingilor, dar și să vadă o parte dintre comorile pe care le adpostește clădirea. Sincer, eu și Ionuț nu suntem turiștii clasici. Abia de curând am început joaca asta cu muzeele, nu stăm să privim din toate unghiurile fiecare exponat ori să citim fiecare tăbliță cu informații, însă cu toate astea ne-a luat mai mult de o oră să vizităm Muzeul de Istorie din Suedia. A fost o surpriză și pentru noi când am văzut cât de mult timp am petrecut acolo, iar ceea ce e cu adevărat frumos e că nici n-am simțit când a trecut timpul. Nu e de mirare că Muzeul de Istorie este vizitat anual de atât de multe persoane, fiind cu adevărat un obiectiv turistic de bifat.

Intrarea este gratuită, drept pentru care vizitarea este o aventură din primul minut în care pui piciorul în clădire, fiind decizia ta în ce direcție vrei să mergi prima oară.

Totodată, fiind frig cam pe tot parcursul anului în Suedia, e mult probabil să ai câteva straturi de haine pe tine și să vrei să lași geaca undeva, astfel încât să te poți plimba în voie prin muzeu. Ai la dispoziție o sală cu vestiare unde îți poți lăsa geaca și eventualele bagaje pe care le ai la tine. M-am gândit să scriu informația asta înainte de a începe să povestesc despre minunățiile din muzeu pentru că este un prim pas pe care mulți vizitatori îl bifează.

Muzeul de Istorie din Suedia este o clădire amenajată pe 3 nivele (subsol, parter și etaj). Poți începe cu care vrei tu, ești liber să alegi 😀 .

Noi am început cu subsolul pentru că prietenul meu este pasionat de arheologie și comori, iar la subsolul Muzeului de Istorie se află Guldrummet (The Gold Room). Nu știu dacă ați văzut vreodată aurul și argintul antic al României, comori care se află în mod normal la Muzeul Național de Istorie a României (dar care prin intermediul unui proiect au fost expuse și în 16 muzee din întreaga țara), însă acestea nu se compară cu aurul și argintul văzute la Muzeul de Istorie din Suedia. Nu e de mirare de ce zona Guldrummet (The Gold Room) a fost amenajată la subsol, unde nu sunt ferestre și e plin de camere de supraveghere. Într-o singură cameră se află 52kg de aur și peste 200kg de argint. Printre artefactele din aceste metale prețioase se numără și 3 obiecte unice din perioada secolelor V-VI, cât și medalioane din argint din perioada vikingilor. În această cameră a comorilor nu se află doar artefacte din Suedia, ci și din alte părți ale lumii. Astfel, Muzeul de Istorie din Suedia deține una dintre cele mai bogate colecții de aur și argint antic din Europa. Mai multe informații pe această temă puteți găsi în textul din poza de mai jos.

Eu nu sunt o adeptă a comorilor, nici măcar a bijuteriilor în general. Sunt genul de fată care poate fi cucerită mai degrabă cu un buchet de flori decât cu o pereche de cercei, o brățară sau alte bijuterii. Dar comorile de la subsolul Muzeului de Istorie din Suedia… Damn! Nu credeam că o să ajung în punctul în care o să-mi lucească ochii, dar nu m-am putut abține când am dat cu privirea de coliere, brățări și chiar coroane din aur cu rubine și tot felul de alte pietre prețioase. Și sunt expuse în niște vitrine frumoase, cu lumini care le complimentează.

După vreo jumătate de oră în zona Guldrummet de la Muzeul de Istorie din Suedia a venit timpul să vizităm și alte părți ale clădirii.

Am crezut că parterul este cel mai mare și că la etaj vom găsi doar câteva chestii, drept pentru care am decis să bifăm partea mică de la etaj și să lăsam parterul pentru final. Ne-am înșelat. Ne-am înșelat într-un mare stil. Nici nu mai știu de câte ori am zis “wow” descoperind diferite chestii de la etaj, practic am pierdut șirul lucrurilor care mi-au captat privirea. Din acest motiv îmi este greu să îți spun tot ce e de văzut acolo, însă cert e că nu te vei plictisi. Îmi amintesc că pe jos este amenajată un fel de bandă din sticlă, bandă pe care se află anii și diferite informații ce pot fi citite pe măsură ce înaintăm.

Câteva dintre chestiile care mi-au atras atenția la etaj sunt:
• Jocuri de lumini și sunete chiar în camerele cu diferite exponate vechi de sute de ani, creându-se o experiență pe care vizitatorul nu o poate uita prea ușor.

• Vitrine neconvențioanele, de exemplu una dintre ele era în formă de piramidă realizată integral din sticlă și se învârtea încet (era mai mare decât mine și era împărțită în interior pe câteva nivele – unde erau expuse diferite obiecte vechi, specifice unui muzeu de istorie).

• Exemplificarea unor informații din istorie… cu produse care se găsesc în prezent în magazinele din Suedia (de exemplu cafeaua Arvid Nordquist și ciocolata Marabou). În secolul XVII au început să apară în Europa tot felul de mărfuri exotice, printre care tutunul, cafeaua, ceaiul, zahărul și bumbacul. Toate acestea erau produse de sclavi pe plantații din America. Între 10 și 15 milioane de africani au fost vânduți ca sclavi pentru continuitatea producției mărfurilor menționate. Totodată, pofta de dulce nu e deloc o născocire modernă, ea existând de câteva secole. Drept dovadă stă faptul că unele familii reduceau porțiile de mâncare pentru a-și putea permite ciocolată, zahăr și ceaiuri, Suedia făcând astfel parte din sistemul colonial mondial.

Am să fac o paranteză pentru a-ți spune că ciocolata Marabou este una dintre cele mai delicioase pe care le-am mâncat vreodată. Dacă ai drum prin Suedia nu uita să-ți cumperi cel puțin una (există peste 10 sortimente). Sau, desigur, poți ruga niște prieteni care ajung prin zona asta (*wink 😀 ). Eu de fiecare dată când m-am întors în România am venit cu câteva cioco Marabou în bagaj.

Să mă-ntorc acum la chestiile care mi-au mai atras atenția la etajul Muzeului de Istorie…

• Mai multe computere cu touch-screen menite să ofere informații de tip text sau să producă anumite sunete specifice informațiilor prezentate.

• Diferite obiecte din domeniul religios, toate păstrate/recondiționate foarte bine. Sincer, multe piese erau extrem de frumoase, de la băncuțe din lemn sculptate cu diferite motive, până la instrumente muzicale bisericești.

Au fost deja atât de multe chestii frumoase încât aproape că ne-a luat oboseala gândindu-ne că mai avem de vizitat și parterul :)). Și, una peste alta, pare incredibil că un obiectiv turistic atât de bogat și în care s-a investit atât de mult este… gratuit de vizitat.

Dar asta e de fapt o chestie a suedezilor. Au majoritatea chestiilor atât de scumpe (cazare, parcare, transport în comun, mâncare, băuturi… kinda everything), încât au și câteva obiective turistice fără taxă. E o mică parte din strategia de atragere a turiștilor, plus faptul că în incinta tuturor muzeelor se află magazine cu suveniruri (foarte multe suveniruri) și cafenele – și își scot oarecum din chestiile astea echivalentul unei eventuale taxe de intrare. Practic sunt turiști care trec pragul obiectivelor turistice fără taxă… iar la final trec inevitabil prin zona cu suveniruri și sfârșesc prin a cumpăra săpunuri artizanale, brelocuri, coifuri de vikingi, steaguri, cărți și tot felul de alte produse. Ți-am zis eu că e strategie cu intrarea asta gratuită 😀 . Iar după ce te plimbi mai bine de o oră prin muzeu e destul de greu să nu te oprești la cafenea să-ți iei măcar un suc și un biscuite / un sendviș / o salată.

Iar m-am luat cu vorba. De cele mai multe ori fac asta când sunt entuziasmată pe baza unui subiect, iar Muzeul de Istorie din Suedia clar se încadrează aici.

Dacă ți-am zis deja ce am văzut la subsolul clădirii și apoi la etaj, asta înseamnă că ajungem acum la parter. Aici se ascunde istoria vikingilor. Dar, așa cum te-ai obișnuit deja din rândurile de mai sus, și nivelul acesta are muuuulte alte atracții. Eu sunt fascinată de vikingi, așa că voi începe cu ei. O mare parte din parter este dedicată istoriei vikingilor. O încăpere foarte mare, cu toți pereții colorați în gri închis (sau negru) și multe lumini poziționate strategic, un cadru destul de rece și impunător, adăpost al unei perioade cu însemnătate în istoria Suediei – Vikingar (Epoca Vikingilor).

Epoca Vikingilor a fost în perioada 800-1050 după Hristos. Sunt cunoscute în lumea întreagă legendele stereotipice despre luptătorii violenți care jefuiau ținuturile învecinate în zona aceasta a Scandinaviei. Însă puțini dintre oamenii care au trăit în acea perioadă au fost de fapt vikingi. Pentru majoritatea scandinavilor viața se învârtea în jurul comunităților agricole, iar cei din nord ocupându-se mai mult cu vânătoarea și comerțul blănurilor. Un mic grup de nordici s-a aventurat la un moment dat dincolo de granițe pentru a face comerț și ocazional pentru a tâlhării, întorcându-se de fiecare dată cu noi produse, practici și artefacte care au schimbat treptat viața de zi cu zi. Cu timpul au început să apară mai multe astfel de grupuri, aceștia fiind de fapt legendarii vikingi.

După marea încăpere dedicată Epocii Vikingilor, parterul Muzeului de Istorie din Suedia ne-a captat atenția și cu alte zone ingenioase. Eram pe un coridor lung, în stânga având numai ferestre, iar în dreapta fiind din loc în loc câte o intrare. Una dintre ele ducea într-o încăpere cu topoare și alte obiecte similare, altă intrare era către o cameră plină cu documente, o alta către o zonă cu istoria Suediei sub formă de film proiectat pe 3 pereți (noroc cu Ionuț, că eu ratam intrarea către încăperea asta 😀 ).

Într-o altă parte de la parter este o cameră cu oase umane și câteva lucruri ce rămân în urma oamenilor. Totul e atât de bine gândit încât îți captează atenția. Am descoperit aici 3 dulapuri și, în funcție de obiectele din interior, trebuia să ne gândim cui aparțineau, ce oameni ar fi trăit acolo și ar fi lăsat lucrurile respective în urma lor. Experiența asta m-a determinat să-mi pun niște întrebări și în ceea ce ne privește pe noi, cei din prezent.

De la lucruri serioase la lucruri mai puțin serioase… Și o să-ncerc să nu mai scriu prea mult pentru că știu deja că iar m-am întins la vorbă aici. I know, I know, I’m guilty of that.

Muzeul de Istorie din Suedia are și zone în care copiii sigur vor chicotii. Niște uși mici așteaptă să fie deschise, din loc în loc, aproape de podea. După ce este deschisă, din spatele fiecăreia se aude un animal, iar tu (sau cel mic) trebuie să ghicești ce animal este. Preferata mea a fost ușa care dădea spre pisici, nici nu se putea altfel 😀 .

Tot în Muzeul de Istorie din Suedia se află și o zonă despre ultimii zeci de ani, astfel că aici pot fi descoperite diferite exponate, majoritatea având legătură cu protestele și diferite alte evenimente ce au schimbat oarecum cursul lucrurilor. Aici, dacă ești un om conservator, s-ar putea să nu vrei să intri cu cel mic. De ce? Păi… pentru că…

Înainte de a pleca de la muzeu n-am uitat să semnez condica 😀 și am stat vreo 5-10 minute și în zona cu suveniruri.

Yup, inelele alea sunt suveniruri. Majoritatea sunt din argint, iar modelele sunt similare celor descoperite de arheologi de-a lungul anilor. Poți să-l cumperi pe care vrei tu, în funcție de modelele care îți plac și, desigur, de mărimile disponibile. Totodată, printre suveniruri se găsesc și săpunuri, creme, spray-uri, felicitări, diverse dulciuri împachetate frumos, cărți, hărți și o mulțime de alte lucruri. Muzeul de Istorie din Suedia cred că e primul obiectiv turistic (dintre cele cărora le-am trecut pragul) cu o colecție așa de mare de produse destinate vânzării.

Dacă ți-a plăcut acest material, nu uita să pui acest muzeu pe lista locurilor de văzut atunci când vei ajunge în Stockholm.

Cheers!